|
|
Microsoft Word si Microsoft Excel
Una dintre cele mai frecvente utilizãri ale calculatoarelor o constitue prelucrarea textelor.Tehnoredactarea este o modalitate avansatã de pregãtire tehnicã ºi graficã a unui manuscris înainte de a fi tipãrit.Tehnoredactarea computerizatã presupune existanþa calculatorului, împreunã cu dispozitivele periferice aferente, ºi a unui sistem logic de prelucrare, alcãtuit din programul dupã care funcþioneazã calculatorul pentru a realiza prelucrãrile dorite.Acest program sau sistem de programe, specializat în operaþiile de tehnoredactare, este numit "procesor de texte"(word processing) sau "editor de texte".
Excel produs al firmei Microsoft esta destinat tratãrii datelor în formã tabelarã(aºa numita foaie electronicã de calcul - Spreadsheet) cît ºi prezentãrii grafice a informaþiei.Pe lîngã aceasta Excel este dotat cu o funcþie pentru tratarea datelor tabelei ca bazã de date.
EXCEL este un pachet de programe, care serveºte pentru prelucrarea datelor organizate în formã de tabel.
Lansarea lui Windows ºi Excel
Sistemul lanseazã în mod automat W95.În W95 veþi identifica butonul Start, pentru a rula programul Excel porniþi de la acest buton. Plasaþi cursorul mouse-ului pe butonul Start ºi efectuaþi clic pentru al selecta. Apoi în continuare în acelaºi fel selectaþi Programs>Microsoft Office>Microsoft Excel.Programul va fi lansat ºi pe ecran va apãrea o foaie de lucru goalã.Aceasta este reprezentatã printr-o fereastrã document întitulatã Microsoft Excel Book 1.
Structura ferestrei Excel:
1. Bara de titlu
2. Bara de meniuri
3. Bara cu instrumente standart
4. Bara de formatare
5. Bara formulelor
6. Spaþiul de lucru
7. Bara cu denumirile foielor de calcul
8. Bara de stare
9. Barele de derulare verticalã ºi orizontalã.
Ce trebuie sã ºtiþi despre o foaie de lucru. O foaie de lucru este alcãtuitã din mici zone dreptunghiulare numite celule. Celulile sînt dispuse pe rînduri ºi coloane. Coloanele sînt etichetate de la stînga la dreapta cu literele de la A la I, rîndurile sînt numerotate, de sus pînã jos, cu numerele de la 1 la 16. Fiecare celulã din foaie este unic determinatã de litera coloanei ºi numãrul rîndului pe care se gãseºte de exemplu:A1. Acest indicator se numeºte adresa celulei. Celula în care sunteþi poziþionat la un moment dat poartã numele de celulã activã ºi este înconjuratã de un contur.
Selectarea unei celule.În Excel va trebui sã selectaþi celula în care doriþi sã scrieþi ºi apoi sã introduceþi date în aceasta. Selectara se face prin efectuarea unui clic pe celula doritã.
Introducerea datelor.Asiguraþi-vã cã aveþi marcatã celula doritã ºi tastaþi în ea numerele necesare. Cifrele sau datele numerice au apãrut ºi în bara de formule situatã imediat deasupra foiei de lucru. La capãtul di stînga al acesteia sunt plasate 4 butoane printre care x- are semnificaþia "cancel"(=Esc) ºi ? - are semnificaþia "enter" sau "confirm".
Însumarea valorii numerice. Dupã ce aþi introdus mai multe date în foaie a sosit momentul sã le însumaþi. Se procedeazã astfel: 1. Efectuaþi clic pe celula care va conþine totalul.
2. Efectuþi clic pe butonul AutoSum aflat în bara de instrumente.
3. În bara de formule efectuþi clic pe butonul ? pentru a accepta formula introdusã de AutoSum.
Totalul va fi înserat în celula selectatã.
Salvarea foiei de lucru.
1. Selectaþi File>Save,
2. Pe ecran apare cutia de dialog Save As. Programul stabileºte îm mod automat numele de fiºier BOOK 1. Dvs puteþi tasta numele dorit în caseta de editare File Name.
3. Efectuaþi clic pe butonul Save.Dacã deja aþi dat un nume fiºierului registrului dvs, nu mai esta nevoia sã utilizaþi comanda File>SaveAs. Puteþi salva fiºierul printr-un singur pas: efectuaþi clic pe butonul Save din bara de instrumente.
Pãrãsirea programului.
File>Exit.
Redeschiderea unui registru. File.În partea de jos a meniului File întîlnim o listã a celor mai recente fiºiere cu care aþi lucrat. Eectuaþi clic pe fiºierul dorit pentru al redeschide. Dacã acest fiºier nu apare în lista respectivã, selectaþi Open din meniul File. Veþi întîlni o cutie de dialog Open de unde puteþi selecta numele de fiºier dorit.
Formatarea datelor. Puteþi modifica formatul numeric al unei celule sau a unei zone întregi selectate efectuînd clic pe unul din cele 5 butoane în bara de instrumente ($,% ,º. a.).Aºa putem formata nr ca valori monetare. Modificarea formatului celulei în cel de datã calendaristicã se efectueazã astfel: Format>Cells(ne pune la dispoziþie cîteva grupuri de opþiuni)>Number>Date>Type>OK.Astfel putem tasta datele într-o varietate de formate, însã dupã ce apãsãm Enter, datele vor fi afiºate dupã manera selectatã. Opþiunea Format Cells poate apãrea ºi prin apãsarea butonului din dreapta a mouse-ului.
Selectarea unui domeniu. Un bloc de celule poartã denumirea de domeniu. Selectarea se efectueazã prin menþinerea butonului apãsat în timp ce deplasaþi mouse-ul pe foaie.În loc sã efectuaþi selecþia prin deplasarea cursorului, puteþi urma paºii de mai jos: menþinînd apãsatã tasta Shift efectuaþi clic pe celula de ex. H14(prin acest procedeu selectaþi zona A1:H14). Puteþi selecta mai multe celule sau domenii - chiar dacã acestea nu sunt adiacente - pentru ca apoi sã operaþi un singur set de modificãri ale aspectului: efectuaþi clic pe celule menþinînd apãsatã tasta Ctrl.
Etichetarea coloanelor.Se efectueazã prin tastarea etichetelor, apãsînd dupã fiecare dintre acestea Enter(Ex:Magazine,vînzãri,simestre).Registrul nostru ar fi mai atractiv dacã etichetele ar fi situate în centrul celulelor. Se obþine cu ajutorul butoanelor (aliniere la stînga,centrare, aliniere la dreapta) din bara de instrumente.
Atribuirea unui nume foii de lucru. La baza ecranului documentului observãm rînul de taburi. Fiecare tab reprezintã o foaie din registru. Înainte de a salva registrul putem înlocui numele foii Sheet 1cu unul mai sugestiv (magazine,vînzãri).Se procedeazã: 1. Dublu clic pe Sheet 1.Va apãrea cutia de dialog Rename Sheet .
2.Tastãm numele dorit.
4. OK. Noul nume va apãrea pe tab-ul corespunzãtor foii.
Introducerea unei formule.
1. Selectãm celula.
2. Tastãm fomula (Ex: =E3-C4+D4)
3. Efectuãm clic pe butonul de confirmare.Rezultatul acestui calcul este trecut în celula selectatã.
În urma efectuãrii unei formule pot apãrea o mulþime de semne ###.Acest semn este indicatorul depãºirii de celulã, el neavînd semnificaþia vreunei erori.Prin aceasta Excel vã anunþã cã celula este prea îngustã pentru a afiºa integral valoarea numericã stocatã în ea.Puteþi depãºi acest neajuns reglînd lãþimea coloanei. Se procedeazã astfel: mutaþi cursorul în linia antetelor de coloanã ºi poziþionaþil pe linia de separaþie dintre coloane. Forma cursorului se va modifica într-o sãgeatã dublã. Cu cursorul astfel poziþionat efectuaþi dublu clic.Excel va regla automat lãþimea coloanei.
Utilizarea facilitãþii PasteFunction:
1. Executaþi dublu clic pe celula care doriþi sã aparã funcþia.
2. Executaþi clic asupra butonului PasteFunction.
3. Selectaþi categoria funcþiei.
4. Selectaþi funcþia.
5. Executaþi clic asupra butonului OK.
6. Introduceþi argumentele funcþiei (coordonatele celulelor).
7. Executaþi clic asupra butonului OK.
Multiplicarea unei formule cu AutoFill
1. Avînd celula selectatã, poziþionaþi cursorul mouse-ului în colþul din drepta jos al acestei celule(acesta va deveni cursor de încãrcare).Forma cursorului va fi cea a unui semn plus îngroºat.
2. Deplasaþi cursorul de încãrcare de-a lungul celulelor.
3. Eliberaþi butonul mouse-ului. Cînd eliberaþi butonul mouse-ului dupã deplasarea cursorului de încãrcare formula din celula iniþialã este copiatã în fiecare celulã a zonei selectate. Totuºi formula nu este copiatã ca atare. În fiecare celulã, referinþele din formulã au fost rectificate , sau incrementate în mod automat de cãtre Excel, astfel ca rezultatul final sã fie cel pe care îl aºteptaþi.Ori de cîte ori vom introduce date noi în tabel, programul automat va schimba cifrele ce reprezintã suma sau alte formule.
Separarea unei ferestre. Dacã foaia este destul de mare ºi este dificil sã defilaþi întruna foaia de sus în jos ºi invers, Excel are o soluþie comodã pentru aceastã problemã:
1. Selectaþi o celulã
2. Din meniul Windows, selectaþi Split.Aveþi în faþã douã imagini separate ale acestei foi, separarea efectuîndu-se imediat deasupra celulei selectate.
Lãrgirea coloanelor sau liniilor.
Format> Column> Width
Format> Row > Height
Definirea numelor de domenii. Fiecare domeniu poate fi specificat printr-un nume.Se procedeazã:
1. Deplasaþi cursorul mouse-ului pentru a selecta domeniul.
2. În bara de formule efctuaþi clic pe sãgeata Names.
3. Tastaþi numele dorit ºi apãsaþi Enter pentru a mai scrie alte nume. Puteþi inspecta lista tuturor numelor de domenii din foaie efectuînd clic pe sãgeata Names.
Utilizarea facilitãþii AutoFormat.Excel vã pune la dispoziþie o facilitate numitã AutoFormat, care va permite sã aplicaþi propriilor foi de lucru aspecte predefinite.
1. Selectaþi domeniul din foaie care va trebui formatat.
2. Format>AutoFormat.Din Table format alegeþi formatul dorit cu imaginea afiºatã alãturi.
3. Selectaþi OK spre a accepta alegerea ºi a închide cutia de dialog.
Centrarea unei etichete de-a lungul coloanelor.
1. Selectaþi rîndul care va conþine eticheta.
2. Efectuaþi clic pe butonul CenterAcrossColumns din bara de instrumente.
Schimbarea fonturilor.
1. Selectaþi celula sau domeniul.
2. Efectuaþi clic pe butonul· din dreapta casetei Font din bara de instrumente.Apare o listã a fonturilor instalata în Windows.
3. Reglaþi bara de defilare pentru a vedea mai multe nume de fonturi.
4. Efectuaþi clic pe numele fontului dorit ºi închideþi caseta Font.
Schimbarea atributelor fontului.Puteþi mãri dimensiunea fontului (înãlþimea caracterelor) - FontSize ºi adãuga Bold,Italic.
Schimbarea culorii textului.În cazul cînd dispunem de o imprimantã color putem schimba culoarea textului:
1. Selectaþi textul.
2. Efectuaþi clic pe butonul ·din caseta FontColor. Va apãrea o paletã de culori.
3. Efectuaþi clic pe coluarea doritã ºi închideþi paleta.
Selectarea unui contur de celulã.:
1. Selectaþi domeniul
2. În bara de instrumente efectuaþi clic pe butonul·aflat în dreapta butonului Borders.Va apãrea o varietate de linii de contur din care vã puteþi alege una.
Selectarea efectului de umbrire a celulei.
1. Selectaþi domeniul
2. Efectuaþi clic pe butonul ·al instrumentului Color din bara de instrumente. Va apãrea o casetã de culori. Selectaþi o culoare.
3. Efectuaþi clic pe orice celulã din afara selecþiei pentru a elimina marcajul luminos ºi a vedea efectul de umbrire.
Modificarea unor date existente se poate face dacã:
1. Executaþi dublu clic asupra celulei al cãrei conþinut doriþi sã-l modificaþi sau tastaþi F2.
2. Exacutaþi un clic Confirm pentru a stabili punctul de inserare a noilor date
3. Introduceþi noile date
4. Executaþi clic pe ideograma Confirm sau apãsaþi testa Enter.
ªtergerea parþialã a unei date existente:
1. Executaþi un dublu clic asupra celulei al cãrei conþinut doriþi sã-l modificaþi.
2. Executaþi un clic, ºi aºa apãsat, deplasaþi mouse-ul pentru a evidenþia porþiunea pe care doriþi sã o ºtergeþi.
3. Apãsaþi tasta Delete.
4. Executaþi un clic pe confirm sau apãsaþi Enter.
ªtergerea completã a datelor dintr-o celulã cere ca sã:
1. Evedenþiaþi grupul de celule al cãror conþinut doriþi sã-l ºtergeþi
2. Executaþi un clic cu butonul din dreapta asupra grupului selectat.
3. Selectaþi comanda ClearContents din meniul contextual ce va apãrea.
ªtergerea coloanelor, rîndurilor ºi a celulelor:
1. Executaþi un clic cu butonul din dreapta asupra numelui coloanei (rîndului).
2. Selectaþi opþiunea Delete.
Inserarea unui rînd sau coloane acã se însereazã un grup de celule puteþi alege deplasarea celulelor existente cãtre dreãpta sau în jos.
1. Se executã un clic pe numele coloanei sau rîndului unde doreºte ca sã aparã o altã nouã, utilizînd butonul din dreapta al mouse-lui.
2. Se selecteazã opþiunea Insert.
Inserarea unui grup de celule:
1. Selectaþi grupul de celule pe care doriþi sã le înseraþi.
2. Executaþi clic asupra grupului de celule selectate, folosind butonul din dreapta al mouse-lui.
3. Selectaþi opþiunea Insert.
4. Alegeþi direcþia în care se vor deplasa celulele existente.
5. Ok.
Ascunderea coloanelor ºi a rîndurilor.
1. Execztaþi un clic cu butonul din dreapta asupra titlului coloanei (rîndului) pe care doriþi sã o (îl) ascundeþi.
2. Selectaþi opþiunea Hide.
Copierea ºi mutarea datelor cu Drag and Drop:
1. Selectaþi datele pe care doriþi sã copiaþi.
2. Poziþionaþi indicatorul mouse -lui pe marginea grupui selectat.
3. Menþineþi apãsatã tasta Ctrl, apãsaþi pe butonul stîng al mouse-lui ºi "trageþi" grupul spre zona nouã.
4. Eliberaþi butonul mouse-lui.
Utilizînd comenzile Copy ºi Paste:
1. Selectaþi datele pe care doriþi sã le copiaþi.
2. Executaþi clic asupra butonului Copy din bara de instrumente.
3. Selectaþi prima celulã din grupul de celule destinaþie.
4. Executaþi clic asupra butonului Paste sau apãsaþi Enter.
Mutarea se efectueazã în acelaºi mod numai cã în loc de Copy utilizaþi butonul Cut din bara de instrumente.
Crearea diagramelor:
1. Selectaþi datele pe care doriþi sã le reprezentaþi grafic.
2. Executaþi clic asupra butonului ChartWizard.
3. Selectaþi tipul diagramei ºi tastaþi Next.
4. Stabiliþi sursa datelor ºi tastaþi Next.
5. Stabiliþi opþiunile diagramei ºi tastaþi Next.
6. Stabiliþi foaia de calcul, unde se va afla diagrama ºi tastaþi Finish.
Sortarea:
1. Selectaþi zona care va fi ordonatã. Pentru a ordona întreaga listã de date selectaþi toate celulile din listã.
2. Deschideþi meniul Data ºi alegeþi Sort.Va apãrea caseta de dialog Sort.
3. Utilizaþi lista derulantã Sort by la selecþia primei coloane dupã care vreþi sã ordonaþi, dupã ce executaþi clic pe Ascending sau Descending pentru a indica modalitatea de ordonare.
4. Pentru a ordona dupã alte coloane, repetaþi pasul 3 pentru prima ºi a doua listã derulantã Then by.
5. Executaþi clic pe OK sau apãsaþi tasta Enter.
Filtrarea:AutoFilter vã permite sã afiºaþi rapid numai un rup selectat de înregistrãri ale bazei dvs de date:
1. Selectaþi întrega bazã de date, inclusiv rîndul utilizat la la titluri.
2. Deschideþi meniul Data>Filter>AutoFilter.Excel va afiºa în fiecare celulã în partea de sus a bazei dvs de date butonul cu sãgeatã al listei derulante.
3. Executaþi clic pe butonul listei derulante din rubrica pe care vreþi sã o utilizaþi la filtrarea listei.
4. Selectaþi data pe care vreþi sã o utilizaþi pentru a reduce lista dvs. La derularea listei puteþi utiliza tastele cu sãgeþi direcþionale sau puteþi introduce primul caracter al numelui datei întroduse pentru a vã deplasa la ea.Acþionaþi tasta Enter sau executaþi clic pe datã cu ajutorul mouse-lui.
Lansarea în execuþie a programului Word se face din meniul Windows, executînd dublu clic pe pictograma corespuzãtoare cu numele produsului Word for Windows.
Structura ferestrei Microsoft Word se deosebesc urmãtoarele zone principale:
- Bara de titlu,
- Bara de meniu,
- Bara pictigramelor,
- Bara de aspect,
- Bara riglei de mãsurã,
- Aria de lucru în care se editeazã documentul,
- Barele de derulare,
- Bara informativã (bara de stare).
Crearea unui document nou.La fiecare lansare în execzþie programul Word creeazã un nou document.Crearea unui document nou se realizeazã prin opþiunea File>New.
Editarea unui document.Scrierea manualã a textului se face conform regulilor uzuale, folosind tastatura ca dispozitiv periferic de intrare. Tasta Enter va fi apãsatã numai la sfîrºit de paragraf, programul Word va trece automat la rîndul urmãtor. Pentru a scrie cu majuscule se pot folosi tastele CapsLock sau Shift.ªtergerea unui caracter sau mai multor caractere succesive se poate face prin poziþionarea cursorului imediat dupã ultimul caracter de ºters ºi apãsarea tastei Backspace pînã se ºterg toate caracterle dorite.Aceaºi operaþie poate fi efectuatã ºi cu tasta Delete, care ºterge din poziþia cursorului.
Salvarea unui document. Pentru salvarea documentului curent în editare se alege opþiunea File>Save sau se executã clic pe butonul Save de pe bara de pictograme.La prima salvare a documentului nou, programul Word va deschide o casetã de dialog SaveAs, cerînd informaþii despre discul ºi catalogul în care sã salveze fiºierul ºi sub ce nume(Drives, Directories, FileName).
Deplasare în documentul scris se poate face cu mouse-ul în zona de lucru, sau acþionînd cu mous-ul sãgeþile pe bara verticalã sau orizontalî de derulare.Poziþionînd cursorul mouse-ului într-o anumitã poziþie în cadrul textului ºi realizînd un clic simplu, cursorul de editare ( punctul de inserþie) se mutã în punctul rspectiv.
Tipãrirea unui document Tipãrirea unui document la imprimantã se poate realiza direct din programul Microsoft Word .Pentru tipãrire se pune imprimanta în funcþie (ON LINE), apoi se alege opþiunea File/Print.
Ieºirea din programul Word Ieºirea din programul Word se face fie executând clic pe File în bara de meniu ºi apoi executând clic pe Exit (ieºire), fie închizând fereastra executând dublu clic pe butonul W din colþul din stânga sus al ferestrei Word, sau apãsând tastele Alt + F4, sau executãm clic pe butonul Xdin colþul din dreapta sus. Acum programul Word întreabã dacã se doreºte salvarea documentului. Se executã clic pe butonul Yes dacã se doreºte acest lucru.
Bazele tenhoredactãrii .Tehnoredactarea computerizatã se realizeazã pe trei nivele, dupã cum urmeazã:
- nivelul document. Aici se stabilesc caracteristicile globale ale documentului(File>PageSetup), cum sunt formatul paginii (A3, A4. A5, Letter etc.), marginile acestuia (dreapta, stânga, sus ºi jos), eventualele antete ºi subsoluri de paginã la nivel de document (numerele de paginã, titlul capitolului, paragrafului, afiºat pe fiecare paginã etc );
- nivelul paragraf. La acest nivel se stabilesc caracteristicile fiecãrui paragraf în parte. In cadrul editãrii computerizate noþiunea de paragraf are un alt sens faþã de cea din literaturã. Aici paragraful reprezintã porþiunea de text aflatã între douã Enter, adicã de la începutul unui alineat ºi pânã la urmãtorul. La nivelul paragraf se stabilesc atributele paragrafelor, ca de exemplu: tipul de caractere folosit pentru întregul paragraf, dimensiunea acestora, eventualele deplasãri înspre interior sau exterior, dimensiunea ºi tipul alineatului (prima linie mai interior sau exterior). modul de aliniere a paragrafuhii (la stânga, la dreapta, pe centru sau la ambele margini);Stabilirea a fiecãrui parametru al paragrafelor în Word for Windows se face, dupã selectarea paragrafelor, prin alegerea opþiunii Paragraf din submeniul Format.
- nivelul caracter. La ultimul nivel se lucreazã asupra grupurilor de caractere din interiorul paragrafelor, pentru obþinerea unor efecte de tipul: scoaterea în evidenþã a unor nume proprii, cuvinte cheie, citate, prin subliniere, îngroºare, înclinare, schimbare a dimensiunii caracterelor etc.
Existã o serie de operaþii care nu pot fi încadrate în nici unul dintre aceste trei nivele. cum ar fi: încãrcarea imaginilor, realizarea indexului ºi a cuprinsului etc., operaþii care se executã, de obicei, dupã trecerea prin toate cele trei nivele.
Tehnoredactarea la nivel de caractere
Dintre caracteristicele specifice nivelului caracter fac parte:
- tipul de caractere (Fontul), care determinã mulþimea de caractere ºi aspectul lor grafic;
- dimensiunea caracterului (Size) care se mãsoarã de obicei în puncte;
- stilul pentru caracter (Font Style), adicã modul în care va fi scris caracterul:
- scriere normalã (Regular);
- stilul îngroºat (aldin) de afiºare (Bold);
- stilul înclinat (Italic); .
- efectul pentru caractere (Effects), adicã prelucrãri, transformãri ºi adãugãri ale textului. Dintre ele, mai importante sunt:
o tãierea printr-o linie (Strike through). Ex: caracter ;
o scrierea ca exponent (Superscript). Ex: exponent;
o scrierea ca indice (Subscript). Ex: indice;
o scrierea cu caractere majuscule de dimensiunea minusculelor (Small Caps). Ex: CARACTER;
- spaþieri între caractere (Character Spacing), adicã modul de scriere normalã (Normal), scriere expandatã (Expanded) sau scriere condensatã (Condensed).
Tehnoredactarea la nivel de caracter în Word se efectueazã cu ajutorul meniului Format, opþiunea Font. Alegerea fontului, a dimensiunii, a raodului de scriere: bold, italic sau subliniat, sau a poziþiei caracterului se pot face ºi cu ajutorul pictogramelor corespunzãtoare din bara de aspect.
Deschidearea ºi închiderea unui document.Deschiderea unui document creat anterior se realizeazã cu opþiunea File>Open sau cu pictograma corespunzãtoare din bara pictogramelor.Apare o casetã de dialog unde se executã clic pe numele fiºierului pentru al selecta din catalogul respectiv sau în cîmpul de editare FileName, se introduce de la tastaturã numele fiºierului ºi se executã clic pe butonul Open pentru a confirma deschiderea fiºierului dorit.Închiderea unui document, ceea ce anuleazã ºi apariþia lui pe ecran, se realizeazã cu opþiunea File>Close.
Selectarea, copierea, mutarea ºi ºtergerea unui text se efectueazã analog ca la Excel.
Stabilirea poziþiilor fixe de scriere în cadrul unui rînd. Tabulatori.Un tabulator este asociat unei poziþii în care va fi deplasat cursorul prin acþionarea de cãtre utilizator a tastei Tab. Astfel, la prima apãsare a tastei Tab cursorul va fi mutat la poziþia asociatã primului tabulator, la a doua apãsare în cadrul aceluiaºi paragraf se va face la poziþia asociatã celui de-al doilea tabulator ºi aºa mai departe.Programul Word a mai adãugat posibilitatea trasãrii unor linii de ghidare punctate între poziþiile fixe de scriere din cadrul unui rînd.Stabilirea poziþiilor fixe de scriere se poate face prin intermediul meniului. Se alege Format>Tabs, deschizîndu-se astfel pe ecran fereastra de dialog cu acelaºi nume. În fereastra Tabs se stabilesc tabulatorii doriþi.Se executã clic pe butonul SET pentru a confirma programului Word alegerea opþiunilor respective. Pentru a ºterge un tabulator (dupã ce acesta a fost selectat în lista TabStopPosition) se va acþiona declanºatorul Clear.
Stabilirea poziþiilor fixe de scriere cu ajutorul riglei de mãsurã:Se executã clic pe butonul de alegere a tipului de poziþionare (TabPosition), care se aflã în stînga riglei de mãsurã, de cîte ori este nevoie, pînã ce butonul indicã modul de poziþionare dorit.În continuare se executã clic simplu pe rigla de mãsurã pe marcajul corespãnzãtor distanþei dorite.
Crearea secþiunilor.Prin secþiune se înþelege o zonã continuã în cadrul unui document, la nivelul cãreia se pot formata într-un anumit mod caracreterle, paragrafele, marginile, orientarea paginilor etc.O secþiune permite aranjarea în paginã a unei porþiuni a documentului, utilizînd alte opþiuni privind caracteristicile de paginã, dacît în restul documentului.Stabilirea secþiunilor se reduce la plasarea marcatorilor de sfîrºit de secþiune în poziþiile dorite, în cadrul unui document, urmînd ca apoi sã se stabileascã formatul paginii pentru fiecare în parte. Pentru stabilirea unor formate de paginã la nivel de secþiune se mutã cursorul în interiorul secþiunii respective, dupã care se alege opþiunea File>PageSetup. În fereastra cu acelaºi nume, în partea inferioarã, se aflã lista ascunsã ApplyTo, care stabileºte zona din document la care se referã opþiunile introduse în fereastrã.Alegînd din aceastã listã elementul ThisSection, opþiunile stabilite în fereastra PageSetup se vor referi doar la secþiunea curentã, în care se aflã cursorul.
Scrierea textului în coloane.Aranjarea unui text pe coloane, în Word, se face prin lansarea comenzii Format>Columns, fiind deschisã fereastra cu acelaºi nume.Urmeazã ca utilizatorul sã indice numãrul de coloane în care se va împãrþi textul prin NumberOfColumns; lãþimea fiecãrei coloane prin Width and Spacing, iar distanþa printre ele prin Spacing. Comutatorul EqualColumnWidth, în starea activat, determinã calcularea automatã a unor lãþimi egale pentru toate coloanele.Pentru introducerea unui salt la coloanã nouã, la poziþia cursorului se foloseºte comutatorul StartNewColumn din dreapta jos al ferestrei de dialog. Lista ascunsã ApplyTo: determinã porþiunea de text supra cãreia se aplicã împãrþirea pe coloane stabilitã în fereastra de dialog Columns.
Introducerea de caractere speciale în text. Un set de caractere reprezintã un grup de 256 de caractere.În Windows existã o aplicaþie numitã CharacterMap prin intermediul cãreia pot fi vizualizate toate caracterele seturilor instalate în sistem, împreunã cu codurile asociate lor.Folosind aceastã aplicaþie pot fi copiate în document orice caractere, din orice set instalat în sistem, folosindu-se ca intermediar Clipboard-ul.Word posedã propria sa metodã de introducere în text a unor caracter speciale, simboluri, punînd la dispoziþie meniul Insert>Symbol. Secþiunea Symbols a acestei ferestre este folositã pentru introducerea în text a unor caractere din seturile: Normal, Symbol, Wingdings.Realizîndu-se un clic simplu pe un caracter, acesta este selectat, urmînd ca la acþionarea butonului Insert sã fie introdus în text la poziþia cursorului.
Fereastra Symbol este închisã la acþionarea butonului Close.
Crearea ecuaþiilor.Pentru crearea unei ecuaþii, se poziþioneazã mai întîi cursorul în locul unde se doreºte înserarea ecuaþiei, apoi se porneºte editorul de ecuaþii cu comand Insert>Object. Se va deschide o fereastrã cu numele Object.În aceastã fereastrã se acþioneazã butonul CreateNew, indicînd astfel word-lui cã se doreºte crearea unei ecuaþii noi, apoi din lista de tipuri (ObjectType) se alege opþiunea MicrosoftEquation 3.0 ºi se va apãsa butonul Ok sau tasta enter.Lansarea editorului de ecuaþii determinã deschiderea unei ferestre Equation care conþine un grup de butoane pentru inserarea elementelor specifice ecuaþiilor.Textul se introduce în ecuaþii fãrã spaþii exceptînd cazul cînd este selectatã opþiunea TextStyle din meniul Style afiºat la lansarea editorului de ecuaþii.Pentru pãrãsirea editorului de ecuaþii revenirea în editarea documentului Word, se realizeazã un clic simplu cu mouse-ul în afara cadrului ecuaþiei.Ecuaþia poate fi mãritã, micºoratã, mutatã, etc, fie direct cu mouse-ul prin tastarea butoanelor delimitatoare ale cadrului ecuaþiei, fie prin intermediul ferestrei Picture din submeniul Format. Pentru a însera în ecuaþie o matrice se apasã pe butonul corespunzãtor aflat pe a doua linie ºi se selecteazã din sublista afiºatã opþiunea de pe ultima linie ceea ce va genera apariþia unei ferestre cu numele Matrix. Se selecteazã una din opþiunile ColumnAlign pentru a alinia numerele în coloane ºi opþiunile RowAlign pentru a alinia numerele în linii. În caseta Columns se introduce numãrul de coloane, iar în caseta Rows se introduce numãrul de linii. Opþiunile EqualColumn Width ºi EqualRowHeight specificã faptul cã liniile ºi coloanele vor avea aceiaºi dimensiune. Dupã apãsarea butonului OK se introduc simbolurile dorite în casetele înserate în ecuaþie.
Supradimensionarea primului caracter al paragrafului.Supradimensionarea primului caracter (DroppedCapitalLetter) înseamnã scrierea primului caracter al paragrafului cu o dimensiune mai mare de cît restul caracterelor al aceluiaºi paragraf.Pentru a realiza acest efect se selecteazã paragraful în cauzã, apoi se alege Format>DropCap, ceea ce duce la apariþia pe ecran a ferestrei cu acelaºi nume.În secþiunea Position se indicã modul în care restul textului va ocoli cadrul primului caracter.Fontul cu care va fi afiºat primul caracter mãrit este selectat din lista ascunsã Font. Numãrul de rînduri peste care se întinde primul caracter este dat de valoarea din cîmpul Lines to Drop. Distanþa de la latura dreaptã a cadruluzi pînã la partea din stînga a textului paragrafului se introduce în cîmpul de editare Distance from text.
Ataºarea chenarelor unei zone de text.Umbrirea.Un chenar este dreptunghiular ºi înconjurã paragraful sau o zonã din document.Liniile chenarului pot fi alese ca grosime sau culoare dupã dorinþa utilizatorului. Toate acestea se stabilesc (dupã selectarea zonei) în fereastra Paragraf Borders and Shading, care va fi deschisã la alegerea opþiunii Format>Borders and Shading. Prin secþiunea Borders se va indica tipul chenarului care va înconjura, total sau parþial, zona de text selectatã anterior. Cu ajutorul secþiunii Shading se va alege modul de scriere a textului, fondului, chenarului.
Numerotarea paragrafelor ºi titlurilor. Paragrafele pot fi numerotate sau marcate cu un semn special în stînga lor. Pentru aceasta se vor selecta paragrafele care fac obiectul enumerãrii, apoi Format>Bullets and Numbering, declanºînd apariþia unei ferestre cu acelaºi nume. Acþionarea butonului Bulleted din partea superioarã a ferestrei va afiºa exemple de caractere speciale utilizate pentru marcaje. Dacã se doreºte un alt tip de marcaj sau editarea într-un anumit mod al marcajului, se selecteazã butonul Modify ceea ce aduce la deschiderea ferestrei ModifyBulleted List în care vom indica modificãrile. Crearea mai rapidã a paragrafelor marcate cu un caracter special sau numerotate, se poate obþine folosind butonul Bulets respectiv butonul Numbering din bara de aspect. ªtergerea marcajelor sau numerelor se realizeazã cu ajutorul butonului Remove din fereastra respectivã.
Aranjarea textului. Programul Word are cîteva modele prestabilite incluse în documentele create, cel implicit fiind modelul Normal. Pentru crearea stilurilor noi se va apela Format>Style, ceea ce va produce apariþia pe ecran a unei ferestre de dialog cu acelaºi nume.Aplicarea unui stil asupra unui paragraf se realizeazã prin poziþionarea cursorului de editare în interiorul paragrafului respectiv, selectarea stilului dorit din lista Styles ºi acþionarea butonului Apply. Crearea unui stil nou se realizeazã prin alegerea opþiunii New din fereastra Styles, operaþie care determinã deschiderea altei ferestre cu numele NewStyle.
Numerotarea paginilor. Antete ºi subsoluri. Un antet de paginã este o porþuine de text care va apãrea la începutul fiecãrei pagini a documentului, iar subsolul de paginã este o porºiune de text care va apãrea la sfîrºitul fiecãrei pagini a documentului. Exemple: titlul de capitol sau paragraf ºi autorul afiºat pe fiecare paginã a unei cãrþi. Editarea conþinutului antetului ºi (sau) subsolului se face prin alegerea opþiunii View>Header and Footer, dupã care cursorul este poziþionat în zona rezervatã antetului sau subsolului ºi pe ecran este afiºatã o barã utilitarã, folositã la editare. Trecerea din zona rezervatã antetului în cea rezervatã subsolului ºi invers este posibilã prin intermediul butonului din aceastã barã utilitarã sau printr-un clic simplu pe zona respectivã. Introducerea numãrului de paginã în zona antetului sau în zona subsolului se efectueazã cu opþiunea Insert>Page Number din submeniul, care produce afiºarea pe ecran a unei ferestre cu acelaºi nume.
Creare tabelelor. Un tabel este format din linii ºi coloane, la intersecþia acestora gãsindu-se celulele în care se introduce conþinutul tabelului. Existã douã moduri de creare a unui tabel:
- Mai întîi se creazã structura, dupã care aceasta se umple cu text, introdus manual de la tastaturã de cãtre utilizator.
- Mai întîi se introduce textul tabelului într-un anumit format, dupã care acesta se transformã într-un tabel prin crearea automatã a structurii respective.
Crearea unui tabel simplu se face prin lansarea comenzii Table>Insert Table, deschizîndu-se astfel pe ecran ferestra cu acelaºi nume. Utilizatorul ve trebui sã indice în aceastã fereastrã numãrul de linii Number of Rows, numãrul de coloane prin Number of Columns ale tabelei ºi lãþimea celulelor prin Column Width.
Daca referatele nu sunt de ajuns, va recomandam pagina de download gratuit, unde veti gasi prezentari PowerPoint, programe executabile, programe pentru examene, etc.
_______________________________________
Viaţa este totul, nu o irosiţi degeaba !
|
|
